Se afișează postările cu eticheta Moldova. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Moldova. Afișați toate postările

luni, 11 martie 2019

Top 10 – Cele mai mari forțe militare din lume. Pe ce loc e Republica Moldova?

Armata este considerată o parte importantă a unei țări și a securității acesteia. În fiecare an, o reală avere este alocată din buget pentru a finanța forțele armate. Deși o comparație între armatele din lume se poate face doar ipotetic, clasamentul poate fi făcut în funcție de buget alocat, tehnologie implementată, arsenal disponibil, puterea și numărul aliaților, respectiv, numărul militarilor. Vă prezint 10 țări cu cele mai puternice armate din lume. Republica Moldova se regăseşte în acest clasament pe poziția 103 (este pentru prima dată în istoria acestui clasament), cu un PIB pentru apărare sub 0,4% - un buget de 30 mln. dollari. Are doar 5.100 de membri activi din prima linie și 60.000 de rezerviști*, alături de 3  aeronave (de transport), 0 tancuri (în regiunea separatista aflată sub ocupația Federației Ruse - 26), 341 blindate, 72 piese de artilerie de diferite modele, din care 11aruncător de proiectile reactive. În comparație - regimul separatist de la Tiraspol dispune la moment de 110 piese de artilerie, din care 80 aruncătoare de proiectile reactive.

În acest clasament Republica Moldova este între Coasta de Fildeș (Republica Côte d'Ivoire) si Camerun

 La rândul său România (Pwlrndx of 0.6461. În 2018 - 0.7205) ocupă locul 40 (fără schimbari în comparație cu anul 2018) într-un top al puterii armatei la nivel mondial, între 137 de ţări (în 2018 au fost 136 țări), conform unui index realizat de Global Fire Power

Armata română are, conform publicației, 33 de avioane de vânătoare, 700 de tancuri, 1.400 de mașini blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate și 4 corvete, la aproximativ 70.000 de militari activi. Avem punctaj zero la submarine, elicoptere de atac și artilerie autopropulsată.
Ucraina (Pwlrndx of 0.5082. În 2018 - 0.5383) ocupă locul 29 (fără schimbari în comparație cu anul 2018).

10. Germania 

duminică, 27 ianuarie 2019

File de Istorie - 23-26 ianuarie 1465 – Cucerirea cetăţii Chilia

„Vineri dimineaţă au lovit şi au început să bată cetatea Chiliei. Şi aşa au bătut toată ziua şi s-au luptat până seara. Iar sâmbătă s-a predat cetatea şi a intrat Ştefan voievod în cetate, cu voia lui Dumnezeu”.
Portret realizat de maestrul Valentin Tănase.

marți, 8 ianuarie 2019

Despre Județe - o istorie de 627 de ani

Pentru prima dată împărțirea țărilor române în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. 
Județele Țării Românești și Moldovei în 1480

miercuri, 26 septembrie 2018

Key Points of Vilnius Consultations 2018 The Art of Disinformation


Vilnius Consultations 2018 The Art of Disinformation: Lessons Learned and Future Challenges 

Key Points

In response to a recent surge of various forms of disinformation in the Western countries, Vilnius Institute for Policy Analysis chose to dedicate its annual conference Vilnius Consultations 2018 to a search for concrete answers to this challenge. Vilnius Consultations 2018 gathered a number of high-ranking experts from Georgia, Moldova, Ukraine, the Baltic States, Finland, Spain, Israel, and the UK, seeking to draw concrete practical lessons from the experiences of East European countries, especially when dealing with Kremlin’s global information warfare. The following recommendations were proposed. 

Conceptually, we still need to foster a shared understanding of the threats the Western countries face. Unfortunately, there is still a division within the NATO and the European Union on the perception of Russia and its strategic posture. To bridge the gap in understanding, we should: 
  • Refrain from equating the Kremlin regime with the whole Russian nation. Russian society itself is a victim of the Kremlin and Putin’s regime, and we should clearly differentiate between the two when making policy decisions; 
  • We should recognize that Kremlin-controlled media platforms are not real media, but part of Kremlin’s weaponry in informational and hybrid warfare. Practically, this means that the West should not grant these outlets (including Sputnik and RT) the same access to information and other privileges as they do to other media outlets; 
  • We ought to formulate a positive narrative about the West, which would not simply reactively debunk outright lies and conspiracy theories, but have a story to tell of its own. 

In the media domain, we have seen a proliferation of fake news spread by well-funded Kremlin’s media outlets as well as smaller-scale blogs, bots and trolls. To refute this challenge, we should focus on a comprehensive set of technological, economic, and conceptual tools: 
  • We must continue with our fact-checking efforts, while at the same time understanding that by itself it is an insufficient answer to a complex issue. In order to set our own agenda, quality journalism (especially investigative journalism) should be supported as one of the foundations of healthy democracy;
  • We should recognize that “he said, she said” type of journalism is insufficient: the public should be educated to think critically instead of merely informed about different opinions. Manipulative use of dubious information sources falls short of the fair principles of journalism; 
  • Information on media ownership and media funding should be publicly available and the media regulations should be more transparent, especially in the EU Eastern Partnership and Eastern Neighborhood countries, where unknown malign sources might channel large funds to disrupt the media landscape; 
  • Online behavior should be guided by offline normative principles. Just as no respectable media organization would publish a document stolen from someone’s desk, they should come to an agreement not to publish leaked emails or other stolen private digital information; 
  • At the same time, safer communication technologies and cyber-defense mechanisms should be strengthened so as to avoid leaking in the first place. This should start from rather simple steps, such as the use of multi-factor authentication, and heavier investment in cyber-defense and technological innovations; 
  • Social media businesses should be persuaded that automated activity on their platforms are costing them substantial sums of money through fake clicks, ads, and non-existent traffic that the ad-buyers are being charged for. By acknowledging that this online pollution makes their business models appear rather fraudulent (the ad-buyers are essentially paying for fake reach), social media platforms should invest in eliminating all fake activity in all languages. 

From a societal perspective, while the Kremlin itself is not causing societal cleavages in the Western countries, it surely knows how to exploit them. To build societal resilience and immunize the public against digital disruptions, we should: 
  • Focus more on the vulnerable groups, such as ethnic minorities, the less educated, the geographically remote, the impoverished, and the elderly guided by Soviet nostalgia. They predominantly consume news in Russian language and/or are more susceptible to propaganda because of their social standing. Public broadcasters should be incentivized to target those groups by creating more engaging, high-quality content. For the minorities specifically, content should be disseminated in their native language to prevent the Kremlin from fully capturing the informational space; 
  • Russian population should be targeted via the Internet: more Western news could be produced in Russian language in an effort to counter the current imbalance where information in Russian language is predominantly Kremlin-sponsored; 
  • Better education is a key to a strong and resilient society. Critical and informed citizens are groomed starting from the primary school. Media literacy is a crucial competency to have, but before we start promoting media literacy right away, we also need to persuade the public they are in need of improving their media skills. 


Our institutional arrangements should also adjust to new challenges:
  • Since cyber-threats recognize no borders, we ought to establish a new cyber defense alliance, a sort of Cyber-NATO which would transgress the geographical boundaries and encompass all democratic countries threatened by cyberattacks and disinformation, regardless of whether they are members of the EU and/or NATO; 
  • The Russian delegation should not be re-admitted to the Parliamentary Assembly of the Council of Europe if it continues to fail to uphold the territorial sovereignty of other countries and disregard human rights abuses in its own state. Similarly, economic sanctions against the Russian elites and businesses should remain in place;
  • EU’s Eastern flank countries should focus more on promoting their anti-hybrid agenda in the Southern flank (in countries such as Italy and Spain), since strengthening those countries against Kremlin’s propaganda also strengthens the EU as a whole, and thus, reinforces the Eastern flank; 
  • A close network of like-minded analysts and experts from all Western states affected by the expanding threat of hybrid warfare should be established. With the help of such a network, we, the West can stay proactive in our endeavor to counter disinformation at all times instead of merely persuading the public once again that this serious threat actually exists; 
  • All efforts to connect international, governmental, and private initiatives to jointly fight disinformation are welcome, and should be encouraged. 


Vilnius Consultations is an annual conference organized by Vilnius Institute for Policy Analysis in partnership with the Lithuanian Ministry of Foreign Affairs. This year, the event took place on September 13, 2018. These key points were outlined based on panel discussions with participation of Markku Mantila (NATO StratCom Centre of Excellence, Latvia), Nicolas de Pedro (The Institute for Statecraft, Spain), Oleksiy Makukhin, (Ukraine Crisis Media Centre, Ukraine), Yevhen Fedchenko (StopFake.org, Ukraine), Dalia Bankauskaitė (VIPA, Lithuania), Sergiy Gerasymschuk (Foreign Policy Council "Ukrainian Prism", Ukraine), Tamar Kintsurashvili (Media Development Foundation, Georgia), Irakli Porchkhidze (Georgian Institute for Strategic Studies, Georgia), Rosian Vasiloi (Institute for Development and Social Initiatives, Moldova), Simas Čelutka (VIPA, Lithuania), Rolf Fredheim (NATO StratCom Centre of Excellence, Latvia), Urve Eslas (Advisor to the President of Estonia (2006-2016) Toomas Hendrik Ilves, Estonia), Dmitry Adamsky (IDC Herzliya, Isreal), Vaidas Saldžiūnas (Delfi.lt, Lithuania), Lukas Andriukaitis (VIPA, Lithuania), Anton Shekhovtsov (Institute for Euro-Atlantic Cooperation) at Vilnius Consultations 2018. 


Full programme of the event: http://vilniusinstitute.lt/Vilnius-consultations-2018-Program/ 

Video recordings from the event: https://www.youtube.com/watch?v=DurjkKvisdM&t=1s (part 1); https://www.youtube.com/watch?v=RrzrhyIElqU (part 2).

vineri, 4 mai 2018

Top 10 – Cele mai mari forțe militare din lume. Pe ce loc e Republica Moldova?

Armata este considerată o parte importantă a unei țări și a securității acesteia. În fiecare an, o reală avere este alocată din buget pentru a finanța forțele armate. Deși o comparație între armatele din lume se poate face doar ipotetic, clasamentul poate fi făcut în funcție de buget alocat, tehnologie implementată, arsenal disponibil, puterea și numărul aliaților, respectiv, numărul militarilor. Vă prezint 10 țări cu cele mai puternice armate din lume.

miercuri, 7 martie 2018

Dear Mr. Frattini do you know?

http://en.kremlin.ru/events/president/news/27996
Dear Mr. Franco Frattini do you know that in accordance with the OSCE Istanbul Summit 1999 the Russian Federation must withdraw its troops from Moldova in an early, orderly and complete manner without any political preconditions? As far as we know this continues to be the official position of the European Union and Italy as well. Or, maybe Italy has changed its mind?

vineri, 2 martie 2018

PODUL DE LA GURA BÂCULUI 4 MAI 1992 – 2 MARTIE 2018

Sufletul zboară câteodată sus de nu-l mai vezi, cu penele lui albăstrui, în azur. Și când se întoarce, miroase a alb și a stele...
Tudor Arghezi

ÎN MEMORIA EROILOR CĂZUȚI ÎN LUPTELE DE LA NISTRU

ÎN MEMORIA PĂRINȚILOR MEI NICOLAE VASILOI (LOCOTENENT COLONEL DE POLIȚIE, COMISAR DE CANTEMIR, PARTICIPANT ÎN LUPTELE DE LA NISTRU) ȘI LIDIA VASILOI

ÎN MEMORIA PERSOANELOR CIVILE, CARE ȘI-AU PIERDUT VIAȚA ÎN TRAGICELE EVENIMENTE DIN TIMPUL RÂZBOIULUI DE LA NISTRU

4 mai 1992, la Gura Bâcului se semnează un protocol privind retragerea formațiunilor armate. Unitățile de poliție, armatei dar și voluntarii erau la posturile de pe poziții de luptă, având o doză de reticență că totul va fi bine. Ion B. fiind la postul de pe pod privea spre cerul înstelat amintindu-și de  anii copilăriei, şotiile şi plimbările pe colinele din apropierea satului natal din nordul Republicii Moldova. Se gândea și la ce va face după război, pentru a contribui la ceea ce a fost consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova. Îndată auzi un zgomot de automobil de pe cealaltă parte a Nistrului... 

vineri, 23 februarie 2018

Russians in Transnistria Remain Threat to Moldova

Moscow’s intensified troop movements and manoeuvres in the region of Transnistria are putting Moldova’s fragile security architecture at risk, a military expert says.


This interview I gave for the BalkansInsight, for what I thank Madalin Necsutu. More friends have asked me to republish it because not the entire interview is visible on the BalkanInsight page, but only for those who have subscribed.


Enjoy your reading!

marți, 30 ianuarie 2018

Biserica şi integrarea europeană

sursa:https://str.crestin-ortodox.ro/foto/911/91087_steag-europajpg_w180.jpg
În încercarea de a găsi un răspuns la întrebarea "De ce biserica din Republica Moldova" este împotriva integrării europene din 2010 încoace am analizat  BOP-urile din anul trecut. Şi aici vin cu o mică clarificare, când spun de biserica ortodoxă, eu nu am în vedere credincioșii acestui cult religios, dar o parte din clerul ei în frunte cu ÎPS Vladimir, PS Marchel, ÎPS Sava, etc. 

marți, 16 ianuarie 2018

Rusia îşi umflă muschii în ziua şedinţei de la APCE. Nici o zi fără a sfida Moldova.

În timp ce autorităţile de pe Bâc asista la APCE autorităţile separatiste de la Tiraspol în promovarea pretinsei independenţe, Statul Major al Districtului Militar Vest a Federaţiei Ruse organizează şi #GOTR desfăşoară exerciţii militare cu tematica de închegare de luptă a trupelor la nivel de grup. 

vineri, 12 ianuarie 2018

Despre cum luptă Europa cu fake news din Federaţia Rusă şi nu numai

„When distinguishing mis- and disinformation, an important part is to analyse the aim. Sometimes a satirical publication spreads onto real news outlets and thus transforms into fake news.”
„Atunci când facem distincția între ştire falsă şi dezinformare, trebuie să analizăm scopul. Uneori, o publicație satirică se răspândește ca o ştire reală și se transformă astfel în știre falsă.”
NATO STRATCOM CoE

https://euvsdisinfo.eu/
Este al doilea articol din seria tematicii securizării spaţiului informaţional, unde am analizat ultimele evoluţii la nivelul Uniunii Europene în domeniu. Primul articol a fost dedicat Situația curentă din Republica Moldova în domeniu securizării spaţiului informaţional.

miercuri, 3 ianuarie 2018

Calificativul pentru anul 2017, unul căruia nu am ce îi reproșa, dar anul 2018 va fi unul special.

Din interviul pentru curentul.md

Nu a fost unul din cei mai buni ani, dar nu am ce să îi reproșez. Din punct de vedere profesional a fost un an plin de evenimente plăcute. În primul rând am fost invitat să fac parte din echipa experților IDIS „Viitorul”, ceea ce mi-a dat o posibilitate să mă realizez în domeniul politicilor de securitate, pentru ce vreau să îi mulțumesc domnului Ambasador Igor Munteanu. Împreună cu colegii am realizat mai multe cercetări în acest domeniu și impactul lor asupra mediului de securitate la nivel național și regional. Și mă refer doar la câteva din ele, MisiuneaEUBAM – de la asistentă la frontieră la cea de reintegrare a țării”, „Riscuride securitate și apărare în contextul reglementării transnistrene și Frontieraadministrativă și cum o administrăm” și „MEMORIU Măsuri de răspuns la acțiunileprovocatoare din ultima vreme a Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR)”. Pentru mine asta a fost un bun început pe care sper să îl dezvolt pe parcursul anului viitor.

joi, 21 decembrie 2017

Cine e mai aproape de NATO sau de media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, Moldova sau regiunea separatistă?

Dragi prieteni,

Asistăm cu dumneavoastră la o lipsă de viziune clară cu privire la politica de apărare şi securitate la nivel naţional. După cum spuneam anterior, "apărare naţională rămâne a fi cenuşăreasa Republicii Moldova". 

Recent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la Bugetul de Stat pentru anul 2018. Dacă e să analizăm pur matematic prevederile Legii menţionate, constatăm că, pentru #Apărare au fost alocate mijloace financiare în mărime 1,5 % din bugetul total, ceea ce constituie circa 0,4% (mai exact 0,39%, dar cu tot cu cheltuieli pentru pensii) din PIB
Vreau să atrag atenţia, că pe 1 noiembrie 2017, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare şi Planului de acţiuni privind implementarea acesteia în anii 2017-2021. Punctul 62 din Strategie prevede că, "ţinînd cont de complexitatea şi durata procesului de consolidare, dezvoltare şi modernizare a sistemului naţional de apărare, precum şi de prevederile deciziilor Consiliului Suprem de Securitate, alocarea financiară va fi orientată, în principal, spre menţinerea capacităţii operaţionale a Armatei Naţionale – nucleul Forţelor Armate. În acest scop, din anul următor adoptării prezentei Strategii, se va realiza o creştere bugetară iniţială, în conformitate cu poziţia 2.1.1. a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de apărare, bugetul alocat fiind concentrat pe menţinerea capacităţii operaţionale curente." La rândul său poziţia 2.1.1. a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de apărare prevede că, "din anul următor adoptării prezentei Strategii şi pînă în 2020, bugetul alocat va fi de aproximativ 960 mil. de lei (aproximativ 0,5% din PIB), sumă care va fi ajustată anual în funcție de rata inflaţiei. Începînd cu anul 2020 se va urmări creşterea graduală anuală a acestei sume, astfel încît pe termen lung (8-10 ani) să se atingă un nivel echivalent cu media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, odată ce va fi determinată.".

Care este nivel echivalent cu media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare? Răspunsul îl găsim în mai multe surse, dar conform datelor prezentate de către Ministerul Apărării, acest nivel constituie - "Practica ţărilor europene indică o alocare bugetară medie pentru sectorul de apărare la nivelul de aproximativ 1,40% din produsul intern brut".

Intrebarea este - unde sunt "alocate 0,5% din PIB (și asta fără cheltuielile pentru pensii)? 

Acest subiect a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din 06.12.2017. La ședință au fost invitați reprezentanții structurilor din sistemul organelor de securitate și apărare pentru a prezenta poziția entităților, referitor la propunerile care nu au fost luate în considerare de către Ministerul Finanțelor. În avizul Comisei, s-a solicitat comisiei sesizate în fond (Comisia economie, buget și finanțe) să examineze propunerile în cauză cu invitarea reprezentanților SIS, MA, SPPS, DIP, CNA. Deputații majorității parlamentare din Comisia sesizată în fond nu a acceptat propunerile acestora conținute în avizul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, motivând, ca de obicei, cu poziția negativă a Guvernului.
Prin aceasta putem constata o atitudine iresponsabilă a actualiei alianţe de guvernnare față de sectorul de securitate și apărare, într-un context care obligă să fie schimată această atitudine. În primul rând mă refer la faptul că, sistemul naţional de apărare trebuie să fie în măsură să planifice, să conducă şi să desfăşoare o operaţie de apărare de înaltă intensitate pe întreg teritoriul naţional, concomitent cu asigurarea participării contingentelor şi experţilor militari şi civili la eforturile internaţionale de menţinere a păcii, precum şi cu sprijinul gestionării unei situaţii de urgenţă de mare complexitate şi amploare, conform cerinţelor formulate de autoritatea competentă. Pentru aceasta, sistemul naţional de apărare trebuie să fie în măsură, la necesitate, să asigure folosirea în mod integrat a tuturor instrumentelor naţionale ale puterii şi mobilizarea tuturor resurselor naţionale.

Pentru a răspunde la întrebarea din titlul acestui articol, mm încercat să fac şi o analiză comparativă a finanţării "sectorului de apărare" a regiunii separatiste.
Cam în aceiaşi perioadă regimul separatist de la Tiraspol a aprobat "bugetul de stat". Conform prevederilor acestui "document" pentru "apărare" sunt prevăzute 6 % din "buget" ceea ce constituie 1,4% din "PIB-ul" regiunii separatiste. De aici şi mai interesant. Scriam cu câteva zile în urmă despre "rezutatele" #GOTR, pentru anul 2017. În acel articol constatam că, "dacă e să comparăm datele pentru 2016, #GOTR a desfăşurat 48 exerciţii militare, şi în acest an avem peste 100 exerciţii militare. Fără mare matematică reiese că este o majorare cu peste o 100% a exerciţiilor militare" şi "în 70% de cazuri a participat şi pretinsul sector de securitate şi apărare a regiunii separatiste, fiind asigurată interoperabilitatea forţelor pe toate dimensiunile - stat major, comunicaţii, pregătire, logistică, etc". 
Toate aceste exerciţii sunt finanţate de către Federaţia Rusă, regimul separatist nealocând nici o "copeică" pentru ele, dar care sunt cele mai costisitoare. Analizând aceste date, constat că, de fapt pentru "sectorul de apărare" a regimului separatist sunt alocate real sumei cu mult mai mari de 1,4% din "PIB" , care ajunge la cifra de 3%

La final, vreau să răspund la întrebarea din titlul acestui articol. Republica Moldova nu are media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, dar regimul separatist de la Tiraspol îl are. De la independenţă încoace cel mai mare buget pentru apărare Republica Moldova l-a avut în 2008, cînd a constituit 0,61% din PIB

Dar cu informaţii mai ample voi veni în următorul articol, încercănd să analizez evoluţiile bugetului pentru apărare din 1996 până în 2018.    

Cu respect,
#talibanul RV

P.S.

Ce va fi dacă Moldova decide să adere la NATO?
1. Costurile orientative de securitate pentru Moldova vor fi de 1,0-1,5% din PIB. Pentru ajustarea costurilor sale de securitate la standardele NATO, Moldova are nevoie de max. 5 ani, dar în termeni reali 3-4 ani.
2. Costurile suplimentare de securitate în cadrul angajamentelor din alianţă vor fi compensate integral de supraveniturile obţinute ca efect de aderare la bloc.
3. Accesul la securitatea garantată de NATO înseamnă oportunităţi de 2 mlrd. USD, investiţii anuale pentru cel puţin 10 ani, timp suficent pentru a dezvolta economia naţională la nivelul mediu în cadrul NATO. Doar datorită ISD, asigurate de apartenenţă la NATO, ar permite deschiderea în 5 ani de zile a cel puţin 120 mii de locuri de muncă.
4. Reducerea riscurilor de ţară, venirea investiţiilor străine, îmbunătăţirea climatului de afaceri, crearea locurilor noi de muncă, vor avea un efect social, extrem de dificil de avaluat, însă cert este că doar ca efect al ISD, salariul mediu pe economie în 3-4 ani va fi de 2 ori mai mare decît creşterea realizată în prezent. PIB-ul pe cap de locitor, pe termen mediu, va tinde spre media regională, ceea ce consituie o creştere de cel puţin 4 ori faţă de situaţia actuală.



Dar asta dacă este voinţă politică şi reforme reale, nu mimate.



Eroii nu mor niciodată - 12 iulie 1992

Să nu uităm  1. Plutonierul de poliție Sergiu Andreev s-a născut la 22 iunie 1971 în satul Cioara, raionul Hâncești, într-o familie de ț...