Sufletul zboară
câteodată sus de nu-l mai vezi, cu penele lui albăstrui, în azur. Și când se
întoarce, miroase a alb și a stele...
Tudor Arghezi
ÎN MEMORIA EROILOR CĂZUȚI ÎN LUPTELE DE LA NISTRU
ÎN MEMORIA PĂRINȚILOR MEI NICOLAE VASILOI (LOCOTENENT COLONEL DE POLIȚIE, COMISAR DE CANTEMIR, PARTICIPANT ÎN LUPTELE DE LA NISTRU) ȘI LIDIA VASILOI
ÎN MEMORIA PERSOANELOR CIVILE, CARE ȘI-AU PIERDUT VIAȚA ÎN TRAGICELE EVENIMENTE DIN TIMPUL RÂZBOIULUI DE LA NISTRU
4 mai 1992, la Gura
Bâcului se semnează un protocol privind retragerea formațiunilor armate.
Unitățile de poliție, armatei dar și voluntarii erau la posturile de pe poziții
de luptă, având o doză de reticență că totul va fi bine. Ion B. fiind la postul
de pe pod privea spre cerul înstelat amintindu-și de anii copilăriei, şotiile şi plimbările pe colinele din apropierea satului natal din nordul
Republicii Moldova. Se gândea și la ce va face după război, pentru a contribui
la ceea ce a fost consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova. Îndată auzi un
zgomot de automobil de pe cealaltă parte a Nistrului...
