Republica Moldova pe locul 2 din clasamentul pașapoartelor din statele post-imperiu şi al 46-lea din lume

Republica Moldova este clasată pe locul 2 în clasamentul pașapoartelor din statele post-imperiu și al 46-lea în lume, cetățenii noștri pot vizita fără vize 122 țări, îmbunătățind poziția de la 48 în 2018(vizita fără vize 110 țări) și îmbunătățind în mod semnificativ poziția de la 54 în anul 2017. 

Pașaport moldovenesc în TOP 40 în clasamentul mondial!?

La începutul acestui an am prezentat o analiză în care Republica Moldova era în top 5 din clasamentul pașapoartelor din statele post-imperiu şi al 48-lea din lume. Asta era conform clasamentului publicat de către Henley & Partners, care clasează țările cu  posibilitatea de a vizita diferite țări ale lumii fără viză, în ultimii cinci ani.

Recent a fost prezentat un al clasament Global Passport Power Rank 2018, care se bazează pe informațiile despre țările, cetățenii cărora care pot călători fără viză în diferite țări.

Federaţia Rusă, reconfirmă poziţia sa de principal factor destabilizator în Republica Moldova din punct de vedere a riscurilor de securitate şi apărare

Imagine simbol la titlul postarii originale a Districtului Militar VEST a Federaţiei Ruse. Sursa https://structure.mil.ru/structure/okruga/west/news/more.htm?id=12158257@egNews

La finele anului trecut am prezentat o analiză statistică cu privire la numarul exerciţiilor militare organizate de către Statul Major a Districtului Militar Vest a Federaţiei Ruse şi desfăşurate de către #GOTR/Grupul operativ al Trupelor Ruse în Republica Moldova, care se autointitulează şi sub pretinsa Misiune de Pacificare. De fapt acea prezentare nu a fost unica, pe parcursul anului trecut au fost mai multe alerte în acest sens prezentate de către IDIS "Viitorul" - Riscuri de securitateși apărare în contextul reglementării transnistrene, "Măsuri de răspuns la acțiunile provocatoare din ultima vreme a Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR)", făcut public de către un grup de 11 experţi din Republica Moldova şi semnat de către circa 250 ce cetăţeni. Una din constatări este că, dacă e să comparăm datele pentru 2016, #GOTR a desfăşurat 48 exerciţii militare, în anul 2017 au fost organizate şi desfăşurate circa 150 aplicaţii/exerciţii militare de diferit gen. Este o majorare de peste 200 % şi cu părere de rău racţiile autorităţilor fie nu sunt, fie sunt în şoaptă.

Despre cum luptă Europa cu fake news din Federaţia Rusă şi nu numai

„When distinguishing mis- and disinformation, an important part is to analyse the aim. Sometimes a satirical publication spreads onto real news outlets and thus transforms into fake news.”

„Atunci când facem distincția între ştire falsă şi dezinformare, trebuie să analizăm scopul. Uneori, o publicație satirică se răspândește ca o ştire reală și se transformă astfel în știre falsă.”

NATO STRATCOM CoE

https://euvsdisinfo.eu/

Este al doilea articol din seria tematicii securizării spaţiului informaţional, unde am analizat ultimele evoluţii la nivelul Uniunii Europene în domeniu. Primul articol a fost dedicat Situația curentă din Republica Moldova în domeniu securizării spaţiului informaţional.

Republica Moldova în top 5 din clasamentul pașapoartelor din statele post-imperiu şi al 48-lea din lume

Republica Moldova clasată pe locul 4 în clasamentul pașapoartelor din statele post-imperiu și al 48-lea în lume, cetățenii noștri pot vizita fără vize 110 țări, îmbunătățind în mod semnificativ poziția de la 54 în anul 2017. 

https://www.henleypassportindex.com/

Potrivit Indicelui pașapoartelor lumii publicat de către Henley & Partners, care clasează țările cu  posibilitatea de a vizita diferite țări ale lumii fără viză, în ultimii cinci ani, primul loc în clasamentul și-a păstrat Germania.

România este clasată pe poziția 20, împreună cu Bulgaria, cetățenii având posibilitatea de a călători în 156 țări fără a avea necesitate de vize.

https://www.henleypassportindex.com/

În 2018, cu pașaportul german, puteți călători fără viză în 177 de țări. Pe locul doi este Singapore (176 de țări), al treilea a fost împărțit simultan de opt state: Marea Britanie, Danemarca, Italia, Norvegia, Finlanda, Franța, Suedia, Japonia. Cetățenilor din aceste țări li sa oferit posibilitatea de a vizita 175 de țări fără viză. Majoritatea acestora au îmbunătățit indicatorii de acces fără viză în alte țări timp de un an.

Calificativul pentru anul 2017, unul căruia nu am ce îi reproșa, dar anul 2018 va fi unul special.

Din interviul pentru curentul.md

Nu a fost unul din cei mai buni ani, dar nu am ce să îi reproșez. Din punct de vedere profesional a fost un an plin de evenimente plăcute. În primul rând am fost invitat să fac parte din echipa experților IDIS „Viitorul”, ceea ce mi-a dat o posibilitate să mă realizez în domeniul politicilor de securitate, pentru ce vreau să îi mulțumesc domnului Ambasador Igor Munteanu. Împreună cu colegii am realizat mai multe cercetări în acest domeniu și impactul lor asupra mediului de securitate la nivel național și regional. Și mă refer doar la câteva din ele, „MisiuneaEUBAM – de la asistentă la frontieră la cea de reintegrare a țării”, „Riscuride securitate și apărare în contextul reglementării transnistrene și Frontieraadministrativă și cum o administrăm” și „MEMORIU Măsuri de răspuns la acțiunileprovocatoare din ultima vreme a Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR)”. Pentru mine asta a fost un bun început pe care sper să îl dezvolt pe parcursul anului viitor.

Cine e mai aproape de NATO sau de media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, Moldova sau regiunea separatistă?

Dragi prieteni,

Asistăm cu dumneavoastră la o lipsă de viziune clară cu privire la politica de apărare şi securitate la nivel naţional. După cum spuneam anterior, "apărare naţională rămâne a fi cenuşăreasa Republicii Moldova". 

Recent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la Bugetul de Stat pentru anul 2018. Dacă e să analizăm pur matematic prevederile Legii menţionate, constatăm că, pentru #Apărare au fost alocate mijloace financiare în mărime 1,5 % din bugetul total, ceea ce constituie circa 0,4% (mai exact 0,39%, dar cu tot cu cheltuieli pentru pensii) din PIB. 

Vreau să atrag atenţia, că pe 1 noiembrie 2017, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare şi Planului de acţiuni privind implementarea acesteia în anii 2017-2021. Punctul 62 din Strategie prevede că, "ţinînd cont de complexitatea şi durata procesului de consolidare, dezvoltare şi modernizare a sistemului naţional de apărare, precum şi de prevederile deciziilor Consiliului Suprem de Securitate, alocarea financiară va fi orientată, în principal, spre menţinerea capacităţii operaţionale a Armatei Naţionale – nucleul Forţelor Armate. În acest scop, din anul următor adoptării prezentei Strategii, se va realiza o creştere bugetară iniţială, în conformitate cu poziţia 2.1.1. a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de apărare, bugetul alocat fiind concentrat pe menţinerea capacităţii operaţionale curente." La rândul său poziţia 2.1.1. a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de apărare prevede că, "din anul următor adoptării prezentei Strategii şi pînă în 2020, bugetul alocat va fi de aproximativ 960 mil. de lei (aproximativ 0,5% din PIB), sumă care va fi ajustată anual în funcție de rata inflaţiei. Începînd cu anul 2020 se va urmări creşterea graduală anuală a acestei sume, astfel încît pe termen lung (8-10 ani) să se atingă un nivel echivalent cu media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, odată ce va fi determinată.".

Care este nivel echivalent cu media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare? Răspunsul îl găsim în mai multe surse, dar conform datelor prezentate de către Ministerul Apărării, acest nivel constituie - "Practica ţărilor europene indică o alocare bugetară medie pentru sectorul de apărare la nivelul de aproximativ 1,40% din produsul intern brut".

Intrebarea este - unde sunt "alocate 0,5% din PIB (și asta fără cheltuielile pentru pensii)? 

Acest subiect a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din 06.12.2017. La ședință au fost invitați reprezentanții structurilor din sistemul organelor de securitate și apărare pentru a prezenta poziția entităților, referitor la propunerile care nu au fost luate în considerare de către Ministerul Finanțelor. În avizul Comisei, s-a solicitat comisiei sesizate în fond (Comisia economie, buget și finanțe) să examineze propunerile în cauză cu invitarea reprezentanților SIS, MA, SPPS, DIP, CNA. Deputații majorității parlamentare din Comisia sesizată în fond nu a acceptat propunerile acestora conținute în avizul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, motivând, ca de obicei, cu poziția negativă a Guvernului.

Prin aceasta putem constata o atitudine iresponsabilă a actualiei alianţe de guvernnare față de sectorul de securitate și apărare, într-un context care obligă să fie schimată această atitudine. În primul rând mă refer la faptul că, sistemul naţional de apărare trebuie să fie în măsură să planifice, să conducă şi să desfăşoare o operaţie de apărare de înaltă intensitate pe întreg teritoriul naţional, concomitent cu asigurarea participării contingentelor şi experţilor militari şi civili la eforturile internaţionale de menţinere a păcii, precum şi cu sprijinul gestionării unei situaţii de urgenţă de mare complexitate şi amploare, conform cerinţelor formulate de autoritatea competentă. Pentru aceasta, sistemul naţional de apărare trebuie să fie în măsură, la necesitate, să asigure folosirea în mod integrat a tuturor instrumentelor naţionale ale puterii şi mobilizarea tuturor resurselor naţionale.

Pentru a răspunde la întrebarea din titlul acestui articol, mm încercat să fac şi o analiză comparativă a finanţării "sectorului de apărare" a regiunii separatiste.

Cam în aceiaşi perioadă regimul separatist de la Tiraspol a aprobat "bugetul de stat". Conform prevederilor acestui "document" pentru "apărare" sunt prevăzute 6 % din "buget" ceea ce constituie 1,4% din "PIB-ul" regiunii separatiste. De aici şi mai interesant. Scriam cu câteva zile în urmă despre "rezutatele" #GOTR, pentru anul 2017. În acel articol constatam că, "dacă e să comparăm datele pentru 2016, #GOTR a desfăşurat 48 exerciţii militare, şi în acest an avem peste 100 exerciţii militare. Fără mare matematică reiese că este o majorare cu peste o 100% a exerciţiilor militare" şi "în 70% de cazuri a participat şi pretinsul sector de securitate şi apărare a regiunii separatiste, fiind asigurată interoperabilitatea forţelor pe toate dimensiunile - stat major, comunicaţii, pregătire, logistică, etc". 

Toate aceste exerciţii sunt finanţate de către Federaţia Rusă, regimul separatist nealocând nici o "copeică" pentru ele, dar care sunt cele mai costisitoare. Analizând aceste date, constat că, de fapt pentru "sectorul de apărare" a regimului separatist sunt alocate real sumei cu mult mai mari de 1,4% din "PIB" , care ajunge la cifra de 3%. 

La final, vreau să răspund la întrebarea din titlul acestui articol. Republica Moldova nu are media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, dar regimul separatist de la Tiraspol îl are. De la independenţă încoace cel mai mare buget pentru apărare Republica Moldova l-a avut în 2008, cînd a constituit 0,61% din PIB. 

Dar cu informaţii mai ample voi veni în următorul articol, încercănd să analizez evoluţiile bugetului pentru apărare din 1996 până în 2018.    

Cu respect,

#talibanul RV

P.S.

Ce va fi dacă Moldova decide să adere la NATO?

1. Costurile orientative de securitate pentru Moldova vor fi de 1,0-1,5% din PIB. Pentru ajustarea costurilor sale de securitate la standardele NATO, Moldova are nevoie de max. 5 ani, dar în termeni reali 3-4 ani.

2. Costurile suplimentare de securitate în cadrul angajamentelor din alianţă vor fi compensate integral de supraveniturile obţinute ca efect de aderare la bloc.

3. Accesul la securitatea garantată de NATO înseamnă oportunităţi de 2 mlrd. USD, investiţii anuale pentru cel puţin 10 ani, timp suficent pentru a dezvolta economia naţională la nivelul mediu în cadrul NATO. Doar datorită ISD, asigurate de apartenenţă la NATO, ar permite deschiderea în 5 ani de zile a cel puţin 120 mii de locuri de muncă.

4. Reducerea riscurilor de ţară, venirea investiţiilor străine, îmbunătăţirea climatului de afaceri, crearea locurilor noi de muncă, vor avea un efect social, extrem de dificil de avaluat, însă cert este că doar ca efect al ISD, salariul mediu pe economie în 3-4 ani va fi de 2 ori mai mare decît creşterea realizată în prezent. PIB-ul pe cap de locitor, pe termen mediu, va tinde spre media regională, ceea ce consituie o creştere de cel puţin 4 ori faţă de situaţia actuală.

Dar asta dacă este voinţă politică şi reforme reale, nu mimate.