EROII NU MOR NICIODATĂ 19 martie 1992

I am Romanian and I am from the Republic of Moldova

11% of my country is occupied by Russia

Sunt român și sunt din Republica Moldova

11% din teritoriu este ocupat de Rusia

EROII NU MOR NICIODATĂ

19 martie 1992 - Încă o zi neagră în istoria Moldovei, zi în care pe câmpul de luptă au căzut cei mai buni apărători

1. Caporal de poliţie Roman Cezar, născut la 3 martie 1967, localitatea Fiodorăuca, raionul Orhei, veteran al razboiului din Afganistan. Căzut pe câmpul de luptă la 15 martie 1992 pe Platoul Coșnița.

Începând cu 4 martie 1992, caporalul de poliţie Roman Cezar  s-a aflat pe poziţii pe platoul de liuptă Coşniţa. A participat la toate operaţiile militare. În ziua de 18 martie 1992 (potrivit altor surse 20 aprilie 1992), întorcându-se de la o astfel de operaţie din oraşul Grigoriopol, a acoperit cu preţul propriei vieţi retragerea camarazilor de luptă peste râul Nistru. Prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 188 din 24.08.1992  Roman Cezar a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Ştefan cel Mare”.

#EROIINUMORNICIODATA

#STOPRUSSIANAGRESSION

13 decembrie 1991

3 martie 1992

13 martie 1992

15 martie 1992

22 decembrie 1992

File de Istorie -17 martie 1991 -boicotarea referendumului unional

La 17 martie 1991 a avut loc primul referendum desfăşurat în Uniunea Sovietică.

Cetăţenii URSS au fost întrebaţi dacă ei consideră necesară păstrarea Republicilor Sovietice Socialiste într-o federaţie nouă a republicilor suverane cu drepturi egale, în care vor fi garantate drepturile şi libertăţile tuturor naţionalităţilor.

Referendumul a fost organizat în Republicile Sovietice Socialiste Rusă, Ucraineană, Belarusă, Uzbecă, Azerbaidjană, Kirghiză, Tadjikă, Turkmenă, Abhază, precum şi în alte regiuni, instituţii şi unităţi militare sovietice.Rezultatele referendumului au fost următoarele:

Rusia: in total au participat 79 701 169 persoane (75.4% din populatie), 75.4% s-au pronuntat pro, 26.4% s-au pronuntat contra

Ucraina: in total au participat 31 514 244 persoane (83.5% din populatie), 70.2% s-au pronuntat pro, 23% s-au pronuntat contra

Belarus: in total au participat 6 126 983 persoane (75.4% din populatie), 82.7% s-au pronuntat pro, 16.1% s-au pronuntat contra

Kazahstan: in total au participat 9 999 433 persoane (88.2% din populatie), 91.1% s-au pronuntat pro, 5% s-au pronuntat contra

Azeibadjan: in total au participat 2 903 797 persoane (75.1% din populatie), 93.3% s-au pronuntat pro, 5.8% s-au pronuntat contra

Turkmenistan: in total au participat 1 804 138 persoane (97.7% din populatie), 97.9% s-au pronuntat pro, 1.7% s-au pronuntat contra

Uzbekistan: 93.7% s-au pronuntat pro, 5.2% s-au pronuntat contra
Tadjikistan: in total au participat 2 407 552 persoane (94.4% din populatie), 96.7% s-au pronuntat pro, 3% s-au pronuntat contra

Kirghistan: in total au participat 2 174 539 persoane (97.9% din populatie), 96.4% s-au pronuntat pro, 4% s-au pronuntat contraIn 6 republici, care anterior si-au proclamat independenta, referendumul nu a fost desfasurat centralizat, dar in mod «partial», la initiativa unor «organizatii locale».

Rezultatul referendumului a fost declarat nul pentru Republica Moldova, Tarile Baltice, Georgia si Armenia.

Cronologia evenimentelor in Republica Moldova:

Problema semnării unui nou tratat unional a fost discutată pe larg în URSS în decursul anului 1990. Pe 27 decembrie 1990, Congresul al 4-lea al Deputaţilor de la Moscova a adoptat decizia de organizare a referendumului pentru data de 17 martie 1991.

Sovietul Suprem de la Chişinău însă nu a aprobat această decizie, cu trimitere la articolul 74 al Constituţiei RSS Moldova şi la declaraţia de suveranitate din 23 iunie 1990.

Boicotarea referendumului a fost decisă de asemenea de alte republici unionale: Ţările Baltice, Georgia şi Armenia.

În ciuda unei scrisori trimise de preşedintele Mircea Snegur lui Grigore Eremei în data de 5 martie 1991 unde atenţiona despre consecinţele încălcării legilor RSSM de către Partidul Comunist al Moldovei, structurile centrale şi locale ale acestui partid au participat activ la organizarea referendumului.

Astfel prin complicitatea PCM şi a Moscovei, au fost deschise 506 secţii de votare, inclusiv la Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol. Din cele 48 de raioane, 11 participă masiv la referendum, iar în 13 participă doar anumite localităţi. Asistam la o adevărată dualitate a puterii.

Votarea a început cu câteva zile înainte, pe 14 martie.

În prima zi în Chişinău au participat la referendum cca. 38 mii persoane, dintre care 25 mii votaseră în secţiile de votare deschise pe teritoriul unităţilor militare ale armatei sovietice, controlate de Moscova.

Organele de drept din RSS Moldova, cu sprijinul Frontului Popular, adoptă imediat măsuri pentru contracararea acestor acţiuni ilegale, ca urmare fiind închise secţii de votare în raioanele Făleşti, Străşeni şi Cantemir. Pe 16 şi 17 martie 1991 au fost pichetate o serie de secţii de votare din capitală şi din teritoriu.

În unele raioane, precum Ungheni, Orhei şi Hânceşti, au avut loc ciocniri violente între susţinătorii referendumului şi cei care se pronunţau împotrivă.

Acţiunile cele mai eficiente, fără a se ajunge la aplicarea forţei, au fost întreprinse în Chişinău, unde au fost închise majoritatea secţiilor de votare, cum ar fi cea de la uzina Vibropribor, la direcţia moldovenească a aviaţiei civile etc.

În total, după date inedite din arhiva CC al PCM, la referendum ar fi participat 831 mii persoane, adică cca. 30% dintre cetăţenii cu drept de vot. Cei mai activi au fost locuitorii raioanelor Ciadâr-Lunga (96%), Taraclia (89%), Slobozia (86 %), oraşul Tiraspol (86 %), Bălţi (60%).

 În raioanele Briceni şi Ocniţa au participat câte 15 mii şi, respectiv, 16 mii de persoane. Dintre aceştia, 98 la sută votaseră pentru perpetuarea Uniunii Sovietice.

Per total îxnsă, referendumul din RSS Moldova a fost declarat nul, întrucât la acesta nu participaseră 70% din alegători, deci majoritatea absolută a cetăţenilor cu drept de vot.

În linii mari, referendumul a avut loc doar în raioanele din stânga Nistrului, controlate deja în mare parte de autorităţile de la Tiraspol, dar şi în regiunile din sud cu o majoritate găgăuză şi bulgară, precum şi în unele raioane din nord, cu o pondere importantă a ucrainenilor.

Majoritatea populaţiei titulare a RSSM, românii moldoveni, au fost solidari cu elitele politice şi intelectuale care s-au exprimat pentru boicotarea referendumului, ale carui rezultate  puteau fi utilizate de către forţele conservatoare şi şovine, pentru a forţa Moldova să rămână în continuare parte integrantă a imperiului sovietic.

Sursa cer și pământ romanesc

EROII NU MOR NICIODATĂ 15 martie 1992

I am Romanian and I am from the Republic of Moldova

11% of my country is occupied by Russia

Sunt român și sunt din Republica Moldova

11% din teritoriu este ocupat de Rusia

EROII NU MOR NICIODATĂ

15 martie 1992 - Încă o zi neagră în istoria Moldovei, zi în care pe câmpul de luptă au căzut cei mai buni apărători

1. Locotenent major Bodiu Iurie, născut la 14 octombrie 1963, localitatea Coșcodeni, raionul Sângerei. Căzut pe câmpul de luptă la 15 martie 1992 pe Platoul Coșnița

 2. Sergent Slobozenco Valentin, născut la 7 aprilie 1966, localitatea Micăuți, raionul Strășeni. Căzut pe câmpul de luptă la 15 martie 1992 pe Platoul Cocieri

#EROIINUMORNICIODATA

#STOPRUSSIANAGRESSION

13 decembrie 1991

3 martie 1992

13 martie 1992

22 decembrie 1992

EROII NU MOR NICIODATĂ 13 martie 1992

I am Romanian and I am from the Republic of Moldova

11% of my country is occupied by Russia

Sunt român și sunt din Republica Moldova

11% din teritoriu este ocupat de Rusia

EROII NU MOR NICIODATĂ

13 martie 1992 - Încă o zi neagră în istoria Moldovei, zi în care pe câmpul de luptă pentru independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova au căzut cei mai buni apărători

1. Maior Moraru Mihail, născut la 22 ianuarie 1954, localitatea Furceni, raionul Orhei. Căzut pe câmpul de luptă la 13 martie 1992 pe Platoul Coșnița

2. Plutonier Sotnicenco Nicolae, născut la 24 august 1959, localitatea Coșnița, raionul Dubăsari. Căzut pe câmpul de luptă la 13 martie 1992 pe Platoul Coșnița

#EROIINUMORNICIODATA

#STOPRUSSIANAGRESSION

13 decembrie 1991

3 martie 1992

22 decembrie 1992

Top 10 – Cele mai mari forțe militare din lume. Pe ce loc e Republica Moldova?

Armata este considerată o parte importantă a unei țări și a securității acesteia. În fiecare an, o reală avere este alocată din buget pentru a finanța forțele armate. Deși o comparație între armatele din lume se poate face doar ipotetic, clasamentul poate fi făcut în funcție de buget alocat, tehnologie implementată, arsenal disponibil, puterea și numărul aliaților, respectiv, numărul militarilor. Vă prezint 10 țări cu cele mai puternice armate din lume. Republica Moldova se regăseşte în acest clasament pe poziția 103 (este pentru prima dată în istoria acestui clasament), cu un PIB pentru apărare sub 0,4% - un buget de 30 mln. dollari. Are doar 5.100 de membri activi din prima linie și 60.000 de rezerviști*, alături de 3  aeronave (de transport), 0 tancuri (în regiunea separatista aflată sub ocupația Federației Ruse - 26), 341 blindate, 72 piese de artilerie de diferite modele, din care 11aruncător de proiectile reactive. În comparație - regimul separatist de la Tiraspol dispune la moment de 110 piese de artilerie, din care 80 aruncătoare de proiectile reactive.

În acest clasament Republica Moldova este între Coasta de Fildeș (Republica Côte d'Ivoire) si Camerun

 La rândul său România (Pwlrndx of 0.6461. În 2018 - 0.7205) ocupă locul 40 (fără schimbari în comparație cu anul 2018) într-un top al puterii armatei la nivel mondial, între 137 de ţări (în 2018 au fost 136 țări), conform unui index realizat de Global Fire Power. 

Armata română are, conform publicației, 33 de avioane de vânătoare, 700 de tancuri, 1.400 de mașini blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate și 4 corvete, la aproximativ 70.000 de militari activi. Avem punctaj zero la submarine, elicoptere de atac și artilerie autopropulsată.

Ucraina (Pwlrndx of 0.5082. În 2018 - 0.5383) ocupă locul 29 (fără schimbari în comparație cu anul 2018).

10. Germania