miercuri, 21 februarie 2018

ALERTĂ pentru Ucraina: Uniunea Europeană opreşte programul de dezvoltarea infrastructurii la frontiera de stat

Uniunea Europeană opreşte programul de dezvoltare a infrastructurii în 6 puncte de trecere a frontierei pentru Ucraina.

Marţi, 20 februarie 2018 Reuters agenția de știri din Marea Britanie a publicat un articol "Exclusive: EU scraps border projects as 'Ukraine fatigue' grows"
Astfel, UE are mari îndoieli cu privire la capacitatea autorităţilor ucrainene de a întreprinde reforme în schimbul asistenţei europene de miliarde de euro.

Programul prevedea dezvoltarea infrastructurii în 6 puncte de trecere a frontierei pentru Ucraina, aflate la frontiera externă a UE (Polonia - 2, Slovacia - 1, Ungaria - 1 şi România - 2), fiind lansat în 2014.

Programul a eşuat însă după o serie de întârzieri, greşeli şi depăşiri de costuri în care au fost implicaţi oficiali locali şi contractori, conform unei corespondenţe interne a autorităţilor ucrainene cu Comisia Europeană, puse la dispoziţie de o sursă guvernamentală.

''În urma evaluării noastre, am concluzionat că proiectele nu pot fi finalizate în termen. Cele şase proiecte sunt acum pe cale de a fi închise, iar banii necheltuiţi, rambursaţi'', a declarat un purtător de cuvânt al UE.

''Există o certă oboseală în ce priveşte Ucraina. Oamenii sunt exasperaţi de lipsa reformelor, în special de corupţie. Lucrurile au intrat în impas'', a declarat un oficial european de rang înalt, implicat în negocierile cu autorităţile de la Kiev. El a subliniat însă că UE va continua să sprijine Ucraina, care rămâne fragilă după patru ani de la anexarea Crimeei de către Rusia şi implicarea directă a Federaţiei Ruse în războiul din estul ţării.

La sfârşitul lui 2017, niciunul din cele şase proiecte de puncte de control nu a fost finalizat, chiar dacă UE a pus la dispoziţie 29,2 milioane de euro.

Agenţia Reuters menţionează că autorităţile ucrainene nu au venit cu răspuns la solicitarea de a comenta decizia UE de a închide acest program, precum şi despre potenţialul efect negativ asupra imaginii Ucrainei în străinătate.

Serviciul Fiscal de Stat (DFS), autoritatea care coordona proiectele din partea ucraineană, a afirmat că de vină pentru întârzieri sunt schimbările de personal, timpul lung de atribuire a contractelor şi de obţinere a aprobărilor pentru modificări.

Roman Nasirov, fost şef al DFS din mai 2015 până la 31 ianuarie acest an, când a fost demis din motive fără legătură cu proiectele, a declarat într-un interviu că acestea au fost complicate de faptul că Ucraina nu reuşea uneori să pună la dispoziţie partea sa de cofinanţare.

Cel mai mare contract, pentru două puncte de control, a fost acordat firmei Energomontazhventiliatsia, specializată în instalarea de unităţi de ventilare în clădiri.

Într-o discuţie cu reporterul agenţiei Reuters în octombrie, directorul financiar al Energomontazhventiliatsia, Serhii Romandenko, a dat vina pe obstrucţiile oficialilor ucraineni şi europeni pentru eşecul de a termina cele două puncte de control prevăzute la frontiera cu România.

''Punctele de control Diakivţi şi Krasnoilsk sunt terminate în proporţie de 80-85%, dar până azi nu am primit niciun euro'', a declarat el pentru Reuters.

DSF afirmă că nu a plătit bani companiei pentru că aceasta nu i-a pus la dispoziţie documentele care să ateste finalizarea lucrărilor. 

Punctul de frontieră de la Krasnoilsk la frontieră cu România urma să fie dat în exploatare până la finele lui 2016, conform unui calendar al DFS remis agenţiei Reuters. Când un reporter al Reuters a vizitat acest loc în noiembrie 2017, pe şantier a găsit doar clădiri nefinalizate înconjurate de gunoaie şi de materiale de construcţie. La punctul de trecere Ustilug la frontieră cu Polonia, fusese săpat doar un şanţ.

Încă din martie 2016, oficialii UE care monitorizau progresele realizate la punctele de trecere a frontierei cu România au început să se arate îngrijoraţi. Ingrid Bucşă, administrator senior în programul comun UE-Ucraina responsabil cu aceste proiecte, i-a scris lui Nasirov după ce DSF solicitase o creştere de două ori a preţului de construcţie. DSF mai solicita ca o parte din lucrări să fie transferate într-o a doua fază care urma încă să fie aprobată.

Managementul programului comun din partea română a respins ambele cereri, explicând că DSF a făcut modificări fără a solicita în prealabil acordul programului comun, conform unei copii a scrisorii consultate de Reuters.

''Managementul programului este preocupat de situaţia actuală şi de progresele lente în implementarea proiectului'', se arăta în scrisoare.

Un an mai târziu, problemele persistau, conform unei note din martie 2017 trimise de un responsabil DSF colegilor săi. Potrivit acestuia, oficialii DSF ştiau că activitatea Energomontazhventiliatsia nu corespundea planului aprobat, însă nu au luat măsuri, ci, dimpotrivă, au scris companiei pentru a-i cere accelerarea lucrărilor.

NOTĂ
Uniunea Europeană implementează cel piţin 3 proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii punctelor de trecere a frontiere de stat cu Ucraina (Palanca-Maiachi-UdobnoePervomasc-Cuciurgan şi Giurgiuleşti - Reni). Sper că va fi o lecţie cazul Ucrainei pentru autorităţile din Republica Moldova, companiile care participă, UNDP şi IOM (agenţiile de implementare)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine de știut - Moldova după cheltuielile militare se află pe locul 139 din 148 de țări

Conform Stockholm International Peace Research Institute ,  în anul 2017 cheltuielile militare în lume, pentru 148 de state unde există dat...