Să nu uităm - 9* eroi au căzut pe câmpul de luptă în această zi. A fost până atunci cea mai tragică zi de la momentul declanşării de către Federaţia Rusă a războiului împotriva Republicii Moldova.
Tot în acea zi, ora 18.00, Armata a 14-a, folosind tancuri de tip T-72, blindate de tip BMP, tunuri și obuziere de calibrul de 122 mm şi efectiv, au declanşat o acţiune militară deschisă împotriva Republicii Moldova, atacând poziţiile forţelor de ordine constituţionale.
Intervenţia militară a Armatei a 14-a a Rusiei în zona conflictului zădărnicea începutul realizării înţelegerilor cvadripartite din 6 şi 17 aprilie şi crea un pericol real de escaladare a confruntării militare pe continent, se spunea în mesajul din 19 mai 1992, adresat de către preşedintele M. Snegur şefilor de state şi de guverne. În aceeaşi zi, ministrul apărării al Federaţiei Ruse a expediat comandantului Armatei a 14-a următorul ordin: „Având în vedere că Transnistria este pământ rusesc şi situaţia de acolo s-a agravat, trebuie să-l apărăm cu toate mijloacele şi pe toate căile. Pentru aceasta vi se cere: să fie completate din rezervele pentru mobilizare toate unităţile Armatei a 14-a staţionate pe teritoriul Transnistriei; să fie aduse în stare de pregătire deplină de luptă toate unităţile militare; să fie deblocate toate unităţile militare pentru a face posibilă deplasarea tehnicii de luptă”. Drept răspuns, viceministrul de externe de la Chişinău a prezentat la Helsinki, Comitetului Înalţilor Funcţionari ai CSCE, un raport privind acţiunile agresive ale trupelor ruse, în care a atras atenţia asupra implicării directe a Armatei a 14-a ruse în conflictul din Transnistria. Comitetul Înalţilor Funcţionari a luat act de activitatea comisiei miniştrilor de externe ai Republicii Moldova, României, Rusiei şi Ucrainei, chemând părţile să-şi continue eforturile de instaurare a păcii în Republica Moldova. Prezidiul Parlamentului a cerut Sovietului Suprem al Federaţiei Ruse, preşedintelui B. Elţin „încetarea agresiunii militare făţişe împotriva Moldovei şi retragerea neîntârziată a Armatei a 14-a de pe teritoriul statului suveran”. Acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi în Declaraţia din 20 mai a Ministerului de Externe, în care se afirmă că implicarea Armatei a 14-a în conflict a blocat şi a redus la minimum toate înţelegerile convenite anterior. Ministerul de Externe considera că „retragerea imediată şi necondiţionată a armatei de pe teritoriul republicii e o condiţie primordială a reinstaurării păcii în stânga Nistrului”, şi a cerut iniţierea neîntârziată a negocierilor în acest sens.
 |
| Imagine simbol |
Intervenţia militară a Armatei a 14-a a Rusiei în zona conflictului zădărnicea începutul realizării înţelegerilor cvadripartite din 6 şi 17 aprilie şi crea un pericol real de escaladare a confruntării militare pe continent, se spunea în mesajul din 19 mai 1992, adresat de către preşedintele M. Snegur şefilor de state şi de guverne. În aceeaşi zi, ministrul apărării al Federaţiei Ruse a expediat comandantului Armatei a 14-a următorul ordin: „Având în vedere că Transnistria este pământ rusesc şi situaţia de acolo s-a agravat, trebuie să-l apărăm cu toate mijloacele şi pe toate căile. Pentru aceasta vi se cere: să fie completate din rezervele pentru mobilizare toate unităţile Armatei a 14-a staţionate pe teritoriul Transnistriei; să fie aduse în stare de pregătire deplină de luptă toate unităţile militare; să fie deblocate toate unităţile militare pentru a face posibilă deplasarea tehnicii de luptă”. Drept răspuns, viceministrul de externe de la Chişinău a prezentat la Helsinki, Comitetului Înalţilor Funcţionari ai CSCE, un raport privind acţiunile agresive ale trupelor ruse, în care a atras atenţia asupra implicării directe a Armatei a 14-a ruse în conflictul din Transnistria. Comitetul Înalţilor Funcţionari a luat act de activitatea comisiei miniştrilor de externe ai Republicii Moldova, României, Rusiei şi Ucrainei, chemând părţile să-şi continue eforturile de instaurare a păcii în Republica Moldova. Prezidiul Parlamentului a cerut Sovietului Suprem al Federaţiei Ruse, preşedintelui B. Elţin „încetarea agresiunii militare făţişe împotriva Moldovei şi retragerea neîntârziată a Armatei a 14-a de pe teritoriul statului suveran”. Acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi în Declaraţia din 20 mai a Ministerului de Externe, în care se afirmă că implicarea Armatei a 14-a în conflict a blocat şi a redus la minimum toate înţelegerile convenite anterior. Ministerul de Externe considera că „retragerea imediată şi necondiţionată a armatei de pe teritoriul republicii e o condiţie primordială a reinstaurării păcii în stânga Nistrului”, şi a cerut iniţierea neîntârziată a negocierilor în acest sens.
1. Sergent de poliţie Alexandru Donica s-a născut la 18 noiembrie 1965 în satul Buşovca, raionul Rezina într-o familie 8 copii. Căzut pe câmpul de luptă la 19 mai 1992 pe platoul Coşniţa.
2. Sublocotenent (traducere nereuşită din rusă. Corect ar fi locotent inferior) Serghei Zudin, născut la 15 mai 1969 în Tighina, în familia Aleksandr și Iea Zudin. Tatăl a fost militar de carieră, maior în rezervă, iar mama, absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău, de specialitate jurist, a lucrat în procuratură, iar mai apoi a ocupat funcţia de judecător în orașul Tighina. Soarta a hotărât astfel încât Serghei să fie educat de un tată vitreg, Aleksei Kudrea, locotenent-colonel în rezervă.
Căzut pe câmpul de luptă la 19 mai (alte surse 20 mai) 1992 pe platoul de luptă Tighina. Pentru faptele de eroizm prin Decretul Preşedintelui RM din 05.11.1992 a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Ştefan cel Mare”.
3. Sergent RUSU Sergiu, născut la 15 aprilie 1971, localitatea Vadul lui Raşcov, raionul Şoldăneşti. Căzut pe câmpul de luptă la 19 mai 1992 la Dubăsari. A fost decorat post-mortem cu Ordinul „Ștefan cel Mare”.
4. Sergent LUPAŞCU Filip, născut la 23 iulie 1960. Voluntar din localitatea Hârtopul Mic, raionul Criuleni. Căzut pe cîmpul de luptă la 19 mai (alte surse 29 mai) 1992 pe platoul Coşniţa.
5. Sergent BÂNZARI Ion, născut în 1965, localitatea Hirişeni, raionul Teleneşti. Căzut pe câmpul de luptă la 18 mai 1992 pe platoul Cocieri.
6. Soldat Mocanu Ion, născut la 29 martie 1963, localitatea Vorniceni, raionul Străşeni. Căzut pe câmpul de luptă la 19 mai 1992 pe platoul Coşniţa.
7.Soldat SUVAC Vasile, născut în 1971, localitatea Roşieticii Vechi, raionul Floreşti. Căzut pe câmpul de luptă la 19 mai 1992 pe platoul Coşniţa.
8. ŢĂRNĂ Tudor*, născut la 13 martie 1961, mobilizat din localitatea Nisporeni. Căzut pe câmpul de luptă 19 mai 1992 pe platoul Coşniţa.
9. DAGHIŢAN Iurie*, născut în 1972, voluntar din localitatea Ineşti, raionul Teleneşti. Căzut pe câmpul de luptă la 19 mai 1992 la Cocieri.
#EROIINUMORNICIODATA
#STOPRUSSIANAGRESSION
CINSTE ŞI ONOARE MEMORIEI LOR!
13 decembrie 1991, 3 martie 1992, 13 martie 1992, 15 martie 1992, 19 martie 1992, 27 martie 1992, 29 martie 1992, 31 martie 1992, 1 aprilie 1992, 2 aprilie 1992, 3 aprilie 1992, 4 aprilie 1992, 5 aprilie 1992, 7 aprilie 1992. 9 aprilie 1992, 13 aprilie 1992, 14 aprilie 1992, 15 aprilie 1992, 16 aprilie 1992, 17 aprilie 1992, 18 aprilie 1992, 19 aprilie 1992, 23 aprilie 1992, 24 aprilie 1992, 26 aprilie 1992, 27 aprilie 1992, 30 aprilie 1992, 10 mai 1992, 11 mai 1992, 13 mai 1992, 14 mai 1992, 16 mai 1992, 17 mai 1992, 18 mai 1992, 22 decembrie 1992
I am romanian and I am from the Republic of Moldova
11% of my country is occupied by Russia
Sunt român și sunt din Republica Moldova
11% din teritoriu este ocupat de Rusia
*Informaţia trebuie verificată deoarece nu se confirmă de alte surse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu