În loc de întroducere
Lasând la o parte situația de după alegerile din Ucraina, vreau să reiterez
câteva subiecte despre care la noi nu se vorbește. Nu că doresc să aduc în atenția
publică problemele statului vecin, dar vreau să aduc în atenția publică lecția
Ucrainei pe care noi nu am învățat-o, în special după 2014, și ne aducem aminte
cu toții anexarea ilegală a Crimeei și agresiunea militară a Federației Ruse în
Donbasul ucrainean. Prin acest articol lansez publicarea a unei serii de
informații despre această agresiune, care în opinia mea are reflecții directe
și asupra noastră, cei din Republica Moldova, dar și a securității regionale.
Războiul în Donbass 2014-prezent.
De unde acest titlu? Am fost și mirat dar și onorat să fiu invitat de către
Ministerul Apărării a Ucrainei la cea de-a IV-a Conferința Națională istorică
militară „Războiul
din Donbass 2014-2018”, care s-a desfășurat deja tradițional în aprilie în
incinta Muzeului Național al Istoriei
Militare a Ucrainei.
În primul rând, este cea de-a IV-a Conferință, adică din 2016 în Ucraina la
nivel de țară se discută agresiunea din partea Federației Ruse la care
participă acadimicieni, istorici, studenți, cursanți, ofițeri activi din
diferite genuri de arme din structurile de forță, practicieni etc. Prin asta ei
încearcă să aducă o nouă abordare în istoricul acestei agresiuni și prin
falsificarea ei, așa cum încearcă să promoveze Federația Rusă narativele „marelui
război pentru apărarea patriei” și aceste narative cu părere de rău au găsit
adăpost și în Republica Moldova. Oamenii, cei care au participat la luptele din
Donbass vin cu articole științifice unde relatează, dacă aș putea spune,
retrăiesc acele evenimente din perioada anilor 2014-2018, numai că toate aceste
sub aspect mai mult științific decât cu abordare personală. Acest articol va fi
despre un tânăr cercetător deja, sergent inferior Alexandru Basaliga (Олександр
БАСАЛИГА), la moment cursant al Institutului Militar al Forțelor de Tancuri din
Harkiv.
În imagine sergentul inferior Alexandru Basaliga (Олександр БАСАЛИГА) |
În anii 2014-2016 Alexandru era comandant de tanc al Brigăzii
motorizate al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul sau „ANALIZA ACȚIUNILOR
DE LUPTĂ ÎN REGIUNEA DEBALIȚEVO (ДЕБАЛЬЦЕВСЬКОГО ВИСТУПУ) DIN IANUARIE 2015, Alexandru
a prezentat un caz real de îmbinare a acțiunilor de luptă în apărare și
ofensivă, precum și factorul interoperabilității mijloacelor și forțelor a
diferitor genuri de arme, în cazul dat tancuri și infanterie. Nu voi intra în
multe detalii despre lupta pentru localitatea Loghinovo (Логiново), dar în rezultatul acelei lupte un pluton de infanterie cu o Mașină de
luptă a infanteriei (MLI-1 (ru –БМП-1)), întărit cu 2 tancuri Т – 64 Оплот (ucrainean)
a oprit ofensiva unui grup tactic la nivel batalion al forțelor de agresiune a
Federației Ruse. În rezultatul luptei au fost nimicite tancuri 4 tancuri T-72,
4 am URAL 4320 și un Kamaz 4310 cu efectiv, 1 MIL 2, un Kamaz 43269
"Vystrel" (BPM-97), un MTLB cu
sistem antiaerian ZU-23-2 și 3 UAV (BPLA sau drone). Pierderile ucrainești în
această luptă au fost un tanc T-64 Оплот, dar care nu a pierdut capacitatea de
luptă și 2 militari răniți (contuzie). Însăși cercetarea cuprinde în sine mai
multe capitole și nu vreau să vă obosesc cu detalii în acest sens, dar abordarea
și modul de prezentare (interactivă) m-a surprins prin complexitatea ei și îmbinarea
mai multor SOP, care, în opinia mea lipsesc la
noi. Pentru eroizmul său în acele lupte, Alexandru a fost decorat
cu Ordinul Vitejie, clasa III (орден «За мужність» III ступеня).
De ce descriu eu
toate acestea? Pentru că, prin exemple concrete din luptele din Donbass se
educă viitorii ofițeri ai armatei din Ucraina (și nu numai viitorii ofițeri),
iar aceste exemple se regăsesc în lucrarile stiințifice în instituțiile de
învațământ militar și nu numai. În al doilea rând se readuce în atenția publică
memoria celor căzuți pe câmpul de luptă, dar și evenimentele tragice din acei
ani. Asta a fost numai un exemplu de cercetare științifică, pentru că la
Conferință au fost prezentare mai multe lucrari care au atras atenția mea și pe
care le voi descrie în articolele viitoare – Situația cu privire la activitatea
Serviciului Grăniceri ucrainenean în perioada pre Maidan și post Maidan (noiembrie2013-februarie
2014), Rachetele balistice tactice (Missiles
systems Tochka-U și Missiles systems Tochka) și rolul lor în luptele din
Donbass, Apărarea Teritorială din Ucraina și pregătirea rezerviștilor,
Cooperarea civil-militară în condițiiile unui conflict și în condițiile unei
operațiuni de pacificare (relevante și pentru Republica Moldova) și nu în ultimul
rând Consecințele de ordin politico-militar și diplomatic al agresiunii
Federației Ruse pe plan intern și extern.
În al treilea rând, după cum spuneam, această conferință a devenit deja
tradițională și în perioada de pregătire către ea toți cei care doresc
participă la mai multe evenimente organizate de către autorități, în special
cele militare și de securitate unde au acces la arhive, date mai specific cu
carecter secret, dar care sunt necesare pentru o cercetare mai amplă. Cei care
participă la aceste evenimente pot vizita și linia frontului pentru a putea
vedea pe viu situația în teren și a intervieva martorii acelor evenimente.
Câteva concluzii pe
care mă simt obligat să le împărtășesc cu dumneavoastră
- Nu sunt sigur că așa este, dar eu nu am văzut activități de acest gen în Republica Moldova. În acest sens, instituțiile de învățământ superior al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării (Academia „Ştefan cel Mare” a MAI și Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”) ar putea organiza asemenea avenimente și ele să devină tradiționale. Oare nu avem exemple de eroism a ofițerilor noștri? Și încă o întrebare care sper să fie auzită – Fapta eroică a colonelului Leonid Carasiov, cavaler al Ordinului Ștefan cel Mare și Credință Patriei clasa I, se studiază în aceste instituții de învățământ?
- În Ucraina, țară vecină e război, da, război... Nu conflict, nu război civil sau altceva... E un război care se studiază cu mare atenție și nu numai în Ucraina. Iar acest război este rezultatul unei politici revanșioniste a Federației Ruse în spațiul post sovietic și care corespunde tuturor rigorilor Doctrinei lui Gherasimov, inclusiv în varianta Gherasimov – II.
- Cei care nu înteleg, și Republica Moldova este ținta acestui război și el durează din 1991. Aniii 1991-1992 a fost o perioadă din agresiunile istorice a Federației Ruse. La noi se vorbește despre asta? Nu, iar daca se vorbește, nu toți aud, pentru că autorităților nu le convine asta, ba mai mult unele persoane încearcă să promoveze narativul că Moldova a „atacat transnistria” și trebuie să își ceara scuze pentru asta.
- Cei care nu învață propria istorie, învață istoria altora și nu întotdeauna istoria altora este cea corecta, iar uneori este istoria falsă. Iar cazul nostru, cazul Republicii Moldova este unul elocvent.
- Noi, nu am învățat propria istorie din 1991-1992, nici istoria Ucrainei din 2013-2014 și de aia ne balacim în această neclaritate – cine suntem, ce limbă vorbim, ce a fost în 1991-1992. Spuneam și cu alte ocazii că pentru mine războiul nu s-a terminat și se va termina atunci când utlimul militar al trupelor de ocupație va pleca de pe teritoriul nostru, iar noi avem 11% de teritoriu aflat sub ocupație.
- Cel puțin pe mine, această conferință îmi dă mai multă încredere că ceea ce fac e corect și nu voi abandona cele începute – proiectul emisiunii 11% (#11procente,#unsprezeceprocente) și #EROIINUMORNICIODATĂ. Or lucrul cu #EROIINUMORNICIODATĂ îmi arată că la noi încă sunt foarte multe pete albe în istoria anilor 1991-1992.
Și tradițional, la finele acestui articol, ca
la toate pe care le scriu:
I am romanian and I am from the Republic of Moldova
11% of my country is occupied by Russia
Sunt român și sunt din Republica Moldova
11% din teritoriu este ocupat de Rusia
Va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu