luni, 18 decembrie 2017

Despre caracterul “pacificator” al activităţilor #GOTR


Am decis să revin cu mai multe articole pe blogul meu. Pentru mine conteză să vin cu mai multe informaţii, analize şi alerte din domeniul politicilor de securitate şi apărare.
Dragi prieteni, după o pauză de peste 5 ani, vă supun atenţiei primul articol cu titlul "Despre caracterul “pacificator” al activităţilor #GOTR".
sursa: https://deschide.md/images/cache/758x426/crop/images%7Ccms-image-000021960.jpg
Suntem la jumătatea lunii decembrie, care este o lună plină de emoţii pozitive - Moş Nicolae, Craciunul, Ajunul Anului Nou. Mai este şi o lună în care se fac totalurile anului, care este pe cale să ne părăsească. Vin şi eu cu anumite precizăţi, mici, cel puţin la moment, mici totaluri cu privire la “activitatea de pacificare” a #GOTR. De ce mici? Pentru că o analiză mai amplă urmează.
Aşadar - în acest an #GOTR a avut circa 100 de exerciţii militare în Republica Moldova, în marea sa parte cu participarea forţelor paramilitare separatiste. În mai curent IDIS "Viitorul" a publica un studiu cu privire la riscurile de securitate, unde au fost prezentate date comprehensive, cu toate concluziile de rigoare.
Tot în acest an IDIS "Viitorul", în comun cu alte ONG şi experţi au lansat Memoriul “Măsuri de răspuns la acțiunile provocatoare din ultima vreme a Grupului Operativ al Trupelor Ruse #GOTR”.
Evident, că au fost şi alte activităţi şi iniţiative, dar care, cel puţin unele din ele nu au ajuns la o realizare deplină. Şi aici mă refer la pretinsa includere a întrebării de retragere a trupelor Federaţiei Ruse, trupe de ocupaţie în Republica Moldova pe agenda celei de-a 72 Adunare Generale a ONU. De ce pretinsa? Pentru că această întrebare a fost “transferată” pentru o altă perioadă. Dar când, nu se ştie. Cred că unii actori politici mai au de “umblat mult pe coridoarele ONU, de bătut la zeci de uşi ..... pentru a solicita includerea acestui subiect”. Însă, nu prin coridoare se face acest lucru. Şi dacă ar fi deajuns, ar fi bine de studiat practica Ucrainei, Georgie şi a Azerbaidjanului în promovarea Rezoluţiilor la #UNGA, care au folosit umbrela proiectului rezoluţiei privind conflictele îngheţate din spaţiul #GUAM.
Între timp #GOTR, ca parte componentă a Districtului Militar Vest a Federaţiei Ruse a lansat o nouă etapă de pregătire pentru “misiunea de pacificare”, care constă în:
  • pregătirea tactică;
  • de geniu;
  • instrucţia de foc;
  • apărarea ADM;
  • conducerea tehnicii de luptă;
  • altele.
Cineva vede aici pregătirea pentru misiunea de pacificare? Numai nu încercaţi să îmi spuneţi că e la componenta “altele”
Dar de fapt:

sursa: http://viitorul.org/files/library/Riscuri%20de%20securitate%20si%20aparare%20-%20%20Mai%202017%20rev2.pdf

În toţi aceşti 26 de ani de după independenţă, orice iniţiativă de rezolvare a conflictului transnistrean se soldau cu eşec. Fie autorităţile, fiind maleabile, acceptau în anii 1992-1998 condiţionalităţile impuse de Federaţia Rusă, înclusiv şi cu finalităţi „brejneviste” în anii 1996-200029, fie unele iniţiative impuse de Federaţia Rusă, erau respinse pe ultima sută de metri, fie unele iniţiative erau respinse de Federaţia Rusă. Tot în aceiaşi perioadă 1991-2001, frontiera de stat a Republicii Moldovă ramânea fără acoperire statală, excepţie făcând câteva posturi vamale, dar de fapt unul din ele pe segmentul transnistrean al frontierei de stat Pervomaisc-Cuciurgan, pe teritoriul Ucrainei. Nici „frontiera administrativă” nu era în vizorul autorităţilor naţionale. Întrebarea firească în acest sens este - De ce frontiera de stat a Republicii Moldova a rămas „descoperită” timp de 10 ani (1991-2001), și a căror interese a servit această „descoperire”? Între timp Federaţia Rusă sa impus pe toate dimensiunile în regiunea transnistreană, înclusiv şi în domeniul apărării, securităţii şi ordinii publice. Această impunere au luat amploare după 2011, şi la moment a ajuns la apogeul său, inclusiv şi cu sfidare deschisă a autorităţilor Republicii Moldova. Între timp, dar în special în anii 2012-2016, autorităţile separatiste au dezvoltat cadrul juridic şi legişlativ pe toate dimensiunile securităţii aşa zisei frontiere transnistrene. Asta se datorează maleabilităţii înclusiv şi a actualului Preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon, care de la investire a vizitat Federaţia Rusă de 6 ori, întâlnindu-se cu Vladimir Putin, cu care discută, inclusiv şi problematica transistreană. Însă ca rezultat, avem „adresări” către Federaţia Rusă din partea separatiştilor de a disloca trupe militare ruse la frontiera de stat a Republicii Moldova cu Ucraina. Avem o crestere semnificativă a aplicaţiilor militare a GOTR şi a forţelor paramilitare separatiste. Avem implicări directe ale serviciilor de informaţii ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Ca şi în cazul #GOTR, avem o misiune de pacificare, fără un statut şi mandat clar definit, Republica Moldova fiind „prizoniera” acordurilor semnate, contrar intereselor naţionale. Şi noi nu avem suţinerea celui mai mare „partener strategic”, adică Federația Rusă, în modificarea acestei misiuni într-o misiune civilă cu statut poliţienesc, cu mandat clar definit. Noi mai avem şi o Zonă de Securitate militarizată, contrar prevederilor acordurilor în vigoare, noi avem o regiune militarizată, inclusiv şi cu mercenari, cetăţeni ai altor state. Noi avem „structuri militare şi paramilitare” în regiunea transnistreană, care sunt un paravan pentru forţele militare ale Federaţiei Ruse, şi să nu ne trezim într-o zi ca şi georgienii, cu „absorbirea” pretinselor forţe armate ale regiunii transnistrene de către Minsiterul Rus al Aparării, Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse şi Ministerul Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse.
Şi la final. Ce face Consiliul Suprem de Securitate, în examinarea problematicii sfidării de către Federaţia Rusă a Republicii Moldova, în special în ultimul an, şi a reglementării transnistrene în general? Ce măsuri a întreprins CSS pentru a dezangaja/descuraja FR și așa zisele autorități separatiste în acțiunile lor unilaterale, inclusiv și cele care vin în contradicție cu statutul de mediator, în cazul Federației Ruse și acțiuni de sfidare și amenințare și din partea separatiștilor?
Cu respect,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine de știut - Moldova după cheltuielile militare se află pe locul 139 din 148 de țări

Conform Stockholm International Peace Research Institute ,  în anul 2017 cheltuielile militare în lume, pentru 148 de state unde există dat...