Dragi prieteni,
Asistăm cu dumneavoastră la o lipsă de viziune clară cu privire la politica de apărare şi securitate la nivel naţional. După cum spuneam anterior, "apărare naţională rămâne a fi cenuşăreasa Republicii Moldova".
Recent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la Bugetul de Stat pentru anul 2018. Dacă e să analizăm pur matematic prevederile Legii menţionate, constatăm că, pentru #Apărare au fost alocate mijloace financiare în mărime 1,5 % din bugetul total, ceea ce constituie circa 0,4% (mai exact 0,39%, dar cu tot cu cheltuieli pentru pensii) din PIB.
Vreau să atrag atenţia, că pe 1 noiembrie 2017, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare şi Planului de acţiuni privind implementarea acesteia în anii 2017-2021. Punctul 62 din Strategie prevede că, "ţinînd cont de complexitatea şi durata procesului de
consolidare, dezvoltare şi modernizare a sistemului naţional de apărare, precum
şi de prevederile deciziilor Consiliului Suprem de Securitate, alocarea financiară
va fi orientată, în principal, spre menţinerea capacităţii operaţionale a Armatei
Naţionale – nucleul Forţelor Armate. În acest scop, din anul următor adoptării
prezentei Strategii, se va realiza o creştere bugetară iniţială, în conformitate cu
poziţia 2.1.1. a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de
apărare, bugetul alocat fiind concentrat pe menţinerea capacităţii operaţionale
curente." La rândul său poziţia 2.1.1. a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de apărare prevede că, "din anul următor adoptării
prezentei Strategii şi pînă în 2020, bugetul alocat va fi de aproximativ 960 mil.
de lei (aproximativ 0,5% din PIB), sumă care va fi ajustată anual în funcție de
rata inflaţiei. Începînd cu anul 2020 se va urmări creşterea graduală anuală a
acestei sume, astfel încît pe termen lung (8-10 ani) să se atingă un nivel
echivalent cu media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a
sectorului de apărare, odată ce va fi determinată.".
Care este nivel echivalent cu media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare? Răspunsul îl găsim în mai multe surse, dar conform datelor prezentate de către Ministerul Apărării, acest nivel constituie - "Practica ţărilor europene indică o alocare bugetară medie
pentru sectorul de apărare la nivelul de aproximativ 1,40% din produsul intern
brut".
Intrebarea este - unde sunt "alocate 0,5% din PIB (și asta fără cheltuielile pentru pensii)?
Acest subiect a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din 06.12.2017. La ședință au fost invitați reprezentanții structurilor din sistemul organelor de securitate și apărare pentru a prezenta poziția entităților, referitor la propunerile care nu au fost luate în considerare de către Ministerul Finanțelor. În avizul Comisei, s-a solicitat comisiei sesizate în fond (Comisia economie, buget și finanțe) să examineze propunerile în cauză cu invitarea reprezentanților SIS, MA, SPPS, DIP, CNA. Deputații majorității parlamentare din Comisia sesizată în fond nu a acceptat propunerile acestora conținute în avizul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, motivând, ca de obicei, cu poziția negativă a Guvernului.
Prin aceasta putem constata o atitudine iresponsabilă a actualiei alianţe de guvernnare față de sectorul de securitate și apărare, într-un context care obligă să fie schimată această atitudine. În primul rând mă refer la faptul că, sistemul naţional de apărare trebuie să fie în măsură să planifice, să
conducă şi să desfăşoare o operaţie de apărare de înaltă intensitate pe întreg teritoriul naţional, concomitent cu asigurarea participării contingentelor şi
experţilor militari şi civili la eforturile internaţionale de menţinere a păcii,
precum şi cu sprijinul gestionării unei situaţii de urgenţă de mare complexitate şi
amploare, conform cerinţelor formulate de autoritatea competentă. Pentru
aceasta, sistemul naţional de apărare trebuie să fie în măsură, la necesitate, să
asigure folosirea în mod integrat a tuturor instrumentelor naţionale ale puterii şi
mobilizarea tuturor resurselor naţionale.
Pentru a răspunde la întrebarea din titlul acestui articol, mm încercat să fac şi o analiză comparativă a finanţării "sectorului de apărare" a regiunii separatiste.
Cam în aceiaşi perioadă regimul separatist de la Tiraspol a aprobat "bugetul de stat". Conform prevederilor acestui "document" pentru "apărare" sunt prevăzute 6 % din "buget" ceea ce constituie 1,4% din "PIB-ul" regiunii separatiste. De aici şi mai interesant. Scriam cu câteva zile în urmă despre "rezutatele" #GOTR, pentru anul 2017. În acel articol constatam că, "dacă e să comparăm datele pentru 2016, #GOTR a desfăşurat 48 exerciţii militare, şi în acest an avem peste 100 exerciţii militare. Fără mare matematică reiese că este o majorare cu peste o 100% a exerciţiilor militare" şi "în 70% de cazuri a participat şi pretinsul sector de securitate şi apărare a regiunii separatiste, fiind asigurată interoperabilitatea forţelor pe toate dimensiunile - stat major, comunicaţii, pregătire, logistică, etc".
Toate aceste exerciţii sunt finanţate de către Federaţia Rusă, regimul separatist nealocând nici o "copeică" pentru ele, dar care sunt cele mai costisitoare. Analizând aceste date, constat că, de fapt pentru "sectorul de apărare" a regimului separatist sunt alocate real sumei cu mult mai mari de 1,4% din "PIB" , care ajunge la cifra de 3%.
La final, vreau să răspund la întrebarea din titlul acestui articol. Republica Moldova nu are media europeană sau nivelul corespunzător configuraţiei optime a sectorului de apărare, dar regimul separatist de la Tiraspol îl are. De la independenţă încoace cel mai mare buget pentru apărare Republica Moldova l-a avut în 2008, cînd a constituit 0,61% din PIB.
Dar cu informaţii mai ample voi veni în următorul articol, încercănd să analizez evoluţiile bugetului pentru apărare din 1996 până în 2018.
Cu respect,
#talibanul RV
P.S.
Ce va fi dacă Moldova decide să adere la NATO?
1. Costurile orientative de securitate pentru Moldova vor fi de 1,0-1,5% din PIB. Pentru ajustarea costurilor sale de securitate la standardele NATO, Moldova are nevoie de max. 5 ani, dar în termeni reali 3-4 ani.
2. Costurile suplimentare de securitate în cadrul angajamentelor din alianţă vor fi compensate integral de supraveniturile obţinute ca efect de aderare la bloc.
3. Accesul la securitatea garantată de NATO înseamnă oportunităţi de 2 mlrd. USD, investiţii anuale pentru cel puţin 10 ani, timp suficent pentru a dezvolta economia naţională la nivelul mediu în cadrul NATO. Doar datorită ISD, asigurate de apartenenţă la NATO, ar permite deschiderea în 5 ani de zile a cel puţin 120 mii de locuri de muncă.
4. Reducerea riscurilor de ţară, venirea investiţiilor străine, îmbunătăţirea climatului de afaceri, crearea locurilor noi de muncă, vor avea un efect social, extrem de dificil de avaluat, însă cert este că doar ca efect al ISD, salariul mediu pe economie în 3-4 ani va fi de 2 ori mai mare decît creşterea realizată în prezent. PIB-ul pe cap de locitor, pe termen mediu, va tinde spre media regională, ceea ce consituie o creştere de cel puţin 4 ori faţă de situaţia actuală.
Dar asta dacă este voinţă politică şi reforme reale, nu mimate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu