STOP CONTRABANDA! FRONTIERA ARDE!

MOTTO - ABORDĂRI MODERNE PENTRU O FRONTIERĂ SIGURĂ

După cum am și promis astăzi publicăm câteva teze cu privire la situația de la frontiera de stat mold-română. Acest editorial nu e despre politică, acest editorial este despre instituții politizate. 

În ziua de ieri a fost dat publicității raportul anual al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din România. Acest exercițiu este unul complex care poarta dupa sine mai multe actiuni pe plani intren (regional) și internațional (la nivelul UE).

Ceea ce mie îmi atrage atenția este imaginea situațională la frontieră cu Republica Moldova.

Așa dar ce observăm pozitiv - În comparaţie cu anul 2018, valorile de trafic pentru persoanele care au trecut frontiera României au crescut, în ansamblu, cu peste 5%, dar pe secţiuni de frontieră s-a constatat o creştere la graniţa cu R. Moldova, precum şi la frontiera aeriană, de peste 8%. 

sursa https://zch.ro

Ce ar însemna asta? Explicația mea este că se atestă o crestere cum pe sensul de intrare, atât și pe sensul de iesire. Dar dacă vedem analizele Agenției Europeane pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă FRONTEX, această creștere poate fi privită și negativ. Astfel în Raportul pe Analiza de Risc la nivelul Uniunii Europene pentru 2019 se menționează următoarele: cetățenii Republicii Moldova intrâ în top 10 cetățenii cu refuzuri de intrare în spațiul Uniunii Europene (și asta se referă la cei care încă nu au cetățenia europenană). Aceste refuzuri cresc de la an la an, așa cum cresc și numărul traversărilor spre UE, fie pe calea aerului fie pe terestru. Dacă în 2015 pițin peste 3 000 cetățeni moldoveni li sa refuzat întrarea în spațiul UE, în 2018 aceste valori au ajuns la cifra de 6 368 refuzuri. O majorare de 100% în 4 ani. Tot în acest raport veți vedea care sunt motivele acestor refuzuri. Dar explicația simpla este că oamenii fug din această țară pentru că nu mai suportă acest genocid la propriu. Oamenii fug de deznadejde pentru a căuta un loc sigur pentru sine și familie. Dacă în anii 90 a secolului trecut plecau mame pentru ași întreține familiile rămase aici, acum pleacă tinerii și își iau părinții acolo.

Dar să continuăm cu raportul anual al IGPF.

În anul 2018 au fost constatate 17.883 fapte ilegale din care 7.524 infracţiuni şi 10.359 contravenţii. Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (1.580 fapte), urmate de infracţiunile de fals si uz de fals (1.217) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (1.199 fapte). Asta pe toate sectoarele de frontieră - și aerian, și pe mare și terestru cu Bulgaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova 

Acum cel mai interesant. Anul trecut, la frontiera cu Republica Moldova au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 25,5% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. De asemenea, la aceeaşi frontieră au fost aplicate cele mai multe sancţiuni contravenţionale, 33% din numărul total. 

În comparație, în ceea ce priveşte numărul de infracţiuni constatate, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat cea mai mare scădere cu 58,5%, faţă de perioada similară 2017. Și asta e Serbia.

Mai jos vă mai dau căteva statistici. Țigaretele de contrabandă cu proveniența din Republica Moldova constituie circa 32% din volumum tigaretelor vandute pe piața neagră din Romania. 32% - asta știți căt e? asta e valoarea a peste 176 milioane de euro.

176 milioane euro asta sunt banii care sau dus la retele de infractori, iar o parte din acești infractori sunt cu epoleți de pe ambele maluri ale Prutului.

3 iunie. Frontiera de stat. or. UNGHENI

Acum o mica analiză. Traficul cu ţigări de contrabandă continuă să reprezinte una dintre principalele manifestări ale infracţionalităţii la frontiera cu Republica Moldova dar și cu Ucraina. Dar aici nu e vorba despre Ucraina, e vorba despre noi. În majoritatea cazurilor, ţigările de contrabandă au fost depistate atât în punctele de trecere ale frontierei, ascunse în mijloace de transport, cât şi în zona de competenţă, pe comunicaţiile din apropierea frontierei. Tendinţa de introducere în România, în mod ilegal, de ţigări şi produse din tutun se manifestă relativ uniform pe toată zona de competenţă, atât la frontiera verde cât şi prin punctele de trecere a frontierei de stat. Modul de operare şi tipologiile infracţionale manifestate ca fenomen al contrabandei/evaziunii fiscale îl constituie: introducerea în ţară a ţigărilor disimulate în mijloacele de transport în locuri special amenajate; introducerea în ţară de ţigări prin alte locuri decât cele destinate controlului vamal; comercializarea ilegală a ţigărilor nemarcate sau marcate cu timbre false. Tendinţa în punctele de trecere a frontierei este de a introduce ţigările în România, fie disimulat, ascunse în interiorul altor produse permise la intrare sau pentru care există documentele necesare, în genţi cu fund dublu, disimulate pe corp sau ascunse în autovehicule ale căror caracteristici tehnice existente din fabricaţie sunt modificate artizanal sau special confecţionate (bara de protecţie, roata de rezervă, rezervor, banchete, portiere, cauciucuri, lonjeroane), urmând a fi distribuite şi comercializate în oraşele limitrofe frontierei de stat sau în diferite zone din ţară. Numărul ţigaretelor descoperite în punctele de trecere folosind aceste metode de introducere diferă de la câteva sute de ţigarete la câteva zeci de mii. În toate situaţiile când sunt descoperite spaţii special amenajate în care sunt ascunse ţigarete cu scopul de a fi introduse in ţară, mijloacele de transport folosite, sunt confiscate, indiferent de cantitate. La frontiera verde există în preocuparea unor grupuri infracţionale colectarea din zona de frontieră şi ulterior scoaterea acestora din zona de competenţă a poliţiei de frontieră, fiind transportate în centre urbane aglomerate pentru comercializarea ilicită a acestora. Pentru a împiedica deconspirarea activităţilor infracţionale pe care le efectuează, cetăţenii moldoveni, care au preocupări infracţionale îşi iau o serie de măsuri, și ATENȚIE: folosesc diverse cartele telefonice prepay pe care le aruncă după efectuarea unui transport de ţigări, îşi schimbă sau îşi înmatriculează frecvent autoturismele folosite pentru a transporta mărfurile de contrabandă, schimbă frecvent locurile de depozitare a ţigărilor şi rutele de deplasare, folosesc diverse persoane(antemergător) care au rolul de a verifica dacă pe traseul de deplasare există patrule ale poliţiei de frontieră. Astfel, acest fenomen este prezent în zona de competenţă manifestându-se transfrontalier, cantităţile de ţigări de contrabandă fiind introduse, de regulă, prin trecerea ilegală a frontierei de stat, respectiv prin traversarea râului Prut cu barca, pe timp de noapte, de către cetăţeni ai R. Moldova. Ulterior, acestea sunt preluate de către cetăţeni români care îşi justifică prezenţa în zonă prin locul de domiciliu sau prin desfăşurarea unor activităţi diverse (pescuit, munci agricole), fiind transportate în diverse locaţii aflate în zona de frontieră, cu mijloace de transport auto sau animală. Gradul de implicare al persoanelor care locuiesc în zona de frontieră, în special pe segmentul de transport şi depozitare temporară a acestora se menţine la un nivel apreciabil. În ceea ce priveşte distribuirea ţigărilor pe piaţă, acesta este apanajul celor care au finanţat şi organizat transporturile de ţigări care de obicei, sunt cetăţeni moldoveni. Aceştia intră legal pe teritoriul României, iar după săvârşirea faptei, preiau marfa de la cetăţenii români cu care au stabilit anterior legături.

Și la final câteva cifre*. 

În 2018 în județele de frontieră cu Republica Moldova (Botoșani (are și o parte de sector de frontieră cu Ucraina), Iași, Vaslui, Galați) de către autoritățile competente (IGPF, ANAF, INP) au fost reținute pentru contrabanda și transport ilegal de mărfuri:

PERSOANE - 222

Mijloace de transport - 40

Țigarete în valoare de 9.216.954 de RONI, ceea ce constituie 37.715.775,77 lei moldovenești. 

Numai în primele 2 luni ale anului 2019 au fost reținute pentru contrabanda si transport ilegal de mărfuri:

PERSOANE - 8

Mijloace de transport - 6

Țigarete în valoare de 5.291.835 RONI ceea ce constituie 21.654.188,82 lei moldovenești.

În perioada ianuarie - februarie 2019 în Moldova era in toi campania electorală. În acest timp grupările de infractori își făceau bine meseria și cifrele arata ca așa și a fost. DAR ASTA SUNT NUMAI CAZURI REȚINUTE. DAR DACĂ FACEM O ANALIZĂ REIEȘIND DIN DATELE ANTERIOARE (țigaretele de contrabandă cu proveniența din Republica Modlova constituie circa 32% din volumum tigaretelor vandute pe piața neagră din Romania), la ce ajungem? Tot în acestă perioadă conducerea MAI, IGPF la toate nivelele și STRATEGIC ȘI REGIONAL (de cel TACTIC nu sunt sigur) în loc să se preocupe de securitatea frontierei făceau campanie electorală. Locul vostru nu este în Poliția de Frontieră, locul vostru este în ... cel puțin istorie, dacă nu și ... dar despre asta se va preocupa sistemul de drept reformat din Republica Moldova. Până atunci eu voi informa opinia publică despre situația reală la fronitera de stat. Eu înca nu am facut publice informațiile pe care le am de la polițiștii de frontieră cărora nu le este indiferentă situația la FRONTIERA EXTERNĂ A UNIUNII EUROPENE.

Am început de la mottoul Poliției de Frontieră, căreia i-am dedicat 23 de ani din cariera mea. Și dacă voi, dragi polițiști de frontieră, dragi colegi vedeți cele prezentate de mine ca fiind ABORDĂRI MODERNE, greșiți, și locul vostru nu e în POLIȚIA DE FRONTIERĂ.

Vouă vă place ceea ce se întâmplă? Vouă vă place această debandadă? Voi nici până în ziua de azi nu ați avut o poziție clară pe situația în care s-a pomenit colegul nostru locotenent-colonel (rez.) Gheorghe Petic, care a avut curajul să aducă lumină pe cazurile de contrabandă din Ungheni.

P.S. La momentul publicării editorialului, instituțiile vizate nu au făcut public raportul de activitate pentru 2018 așa cum se făcea în anii precedenți.

*Cifrele agregate conțin raportările oficiale ale Poliției Române, Poliției de Frontieră și ANAF, informațiile provenite din materialele de presă și alte comunicări oficiale. Autenticitatea lor fiind stabilită de comunicările organelor competente.