Despre cum luptă Europa cu fake news din Federaţia Rusă şi nu numai

„When distinguishing mis- and disinformation, an important part is to analyse the aim. Sometimes a satirical publication spreads onto real news outlets and thus transforms into fake news.”

„Atunci când facem distincția între ştire falsă şi dezinformare, trebuie să analizăm scopul. Uneori, o publicație satirică se răspândește ca o ştire reală și se transformă astfel în știre falsă.”

NATO STRATCOM CoE

https://euvsdisinfo.eu/

Este al doilea articol din seria tematicii securizării spaţiului informaţional, unde am analizat ultimele evoluţii la nivelul Uniunii Europene în domeniu. Primul articol a fost dedicat Situația curentă din Republica Moldova în domeniu securizării spaţiului informaţional.

Propaganda distructivă din ultimii ani, numeroasele campanii de dezinformare și de sprijin continuu pentru forțele oculte, inclusiv şi cele politice din statele membre ale Uniunii Europene, dar şi din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, Ucraina şi Georgia subminează proiectul european, cooperarea pe diferite dimensiuni dar şi democrațiile occidentale. Această criză a atins un nivel alarmant după 2014 și ajunge până într-acolo încât ne duce cu gândul spre ceea ce a însemnat propaganda sovietică în perioada Războiului Rece. Profitând de un context politic și economic prielnic pentru acțiunile de manipulare – o oarecare scădere a încrederii europenilor în Uniunea Europeană ca urmare a efectelor crizei economice și a provocărilor în materie de securitate din ultimii ani – propaganda, alături de agenda și discursul partidelor populiste, au pompat încontinuu în spațiul public european mesaje de dezinformare. Aceste eforturi continue de a manipula realitatea și de a stimula neîncrederea în procesul democratic au ajuns chiar să influențeze procesele electorale în țările occidentale. Cazul Marii Britanii cu Brexitul, cazul Spaniei cu Catalonia şi multe altele o dovedesc cu lux de amănunte.

Începând cu anul 2015 securităţii spaţiului informaţional, dar şi a riscurilor unui război hibrid la nivelului UE le sunt acordate o atenţie sporită din mai multe considerente. Este evident că nu atunci a fost pentru prima dată conştientizate aceste riscuri, dar anume în acel an au fost luate deciziile legislative şi normative, la nivelul instituţiilor europene, dar şi a statelor membre. 

În continuare vă invit să citiţi articolul pe pagina oficială a IDIS "Viitorul"

Cu respect,

#talibul RV